| XXVII | |
| Ferreus es, si stare potest tibi mentula, Flacce, | 11.27.1 |
| Cum te sex cyathos orat amica gari, | |
| Vel duo frusta rogat cybii tenuemve lacertum, | |
| Nec dignam toto se botryone putat; | |
| Cui portat gaudens ancilla paropside rubra | 5 |
| Hallecem, sed quam protinus illa voret; | |
| Aut cum perfricuit frontem posuitque pudorem, | |
| Sucida palliolo vellera quinque petit. | |
| At mea me libram foliati poscat amica, | |
| Aut virides gemmas sardonychasve pares, | 10 |
| Nec nisi prima velit de Tusco Serica vico, | |
| Aut centum aureolos sic velut aera roget. | |
| Nunc tu velle putas haec me donare puellae? | |
| Nolo, sed his ut sit digna puella volo. |